Scrisori legionare

De la inceput sa fie clar un lucru: n-am fost, nu sint si sigur nu voi fi nici de acum incolo simpatizant legionar, nationalist, extremist, fascist, nazist, comunist, rasist sau altceva de genul asta. Faptul ca subiectul de astazi e legat de membri ai Garzii de Fier se datoreaza descoperirii pe ebay a unor scrisori intre mai multi membri marcanti ai miscarii legionare in exil, in special in Argentina. Pe vremea cind aceste scrisori erau de vinzare eu nu aveam inca cont pe ebay, dintr-un motiv foarte simplu: cardurile romanesti inca nu erau acceptate pentru plati (2001-2002). Pe vremea aceea colectionam carti postale romanesti si avind nevoie de niste preturi comparam ce mi se oferea la vinzare cu cit se cerea pe ebay si asa am dat de scrisorile astea, vindute de un anticar din Argentina.

Neavind posibilitatea sa le cumpar am salvat scanurile puse de vinzator pe ebay. Aseara, facind ordine pe CD-urile cu poze vechi am dat de fisierul unde le salvasem cu vreo 10 ani in urma.

O parte le-am recitit, insa recunosc ca nu complet, fiindca m-am intrerupt mereu ca sa caut  pe google diversele nume des specificate in corespondenta.

Iar ce mi-a spus google este nu interesant, ci al dracului de foarte interesant!

Interlocutori in aceasta corespondenta din anii 1947-1951 sint fruntasi legionari din aripa in opozitie cu Horia Sima:veti intilni multe referiri la “simisti” sau H.S. (=Horia Sima), asupra carora este lansata acuzatia de a fi infestati cu agenti comunisti, chiar Sima fiind acuzat ca a pactizat cu bolsevicii si este lansata in scrisori chiar si o amenintare ca expeditorul la timpul oportun va lua masuri (care “masuri” nu sint greu de imaginat, in cel mai pur stil decemvir, fiindca autorul, la o scurta cautare “Cristian Leu legionar” este gasit pe google in legatura cu  plutonul de executie legionar, celebrii decemviri).

Alt nume este Mille Lefter, un avocat fost apropiat al lui Corneliu Zelea Codreanu, fost deputat, apoi Badia (Ilie Garneata, si el fost deputat legionar). Acestia doi din urma sint liderii gruparii in opozitie cu Horia Sima.

Nume vehiculate destul de des in scrisori sint ale unor preoti romano-catolici, unul roman si unul croat. De primul auzisem la Munchen, unde un batrinel aproape orb ne vizita aproape in fiecare duminica ducind dorul unor conversatii in limba romana. Omul, un legionar fugit in 1940 in Germania impreuna cu atitia altii, ne povestea de un preot caruia Securiatea ii aranjase un accident de masina datorita sprijinului dat legionarilor. Cautind un nume din scrisori, Wikipedia mi-a confirmat spusele batrinelului din Munchen, (fost) legionar declarat. Ca tipul nu se ascundea. Nu avea de ce.

Asadar, primul nume de preot este Vasile Zăpârțan.

Al doilea, care in scrisori apare doar cu numele de familie este Krunoslav Draganović, un tip faimos, care se pare ca a fost implicat adinc de tot in ceea ce in istoriografie se numeste “rattenlinie” (in germana) sau “ratline” (in engleza). Culoar de sobolani, pe romaneste spus, adica traseul criminalilor de razboi spre America de Sud. Cititi “The ODESSA File” a lui Frederick Forsyth, sa va lamuriti ce e ratline-ul…

Ati auzit de dictatorul croat Ante Pavelic? Daca da, aflati ca el i-a organizat fuga in Argentina.

Pagina de wikipedia a sa face referiri la legaturi cu Banca Vaticanului, NSDAP, CIA, iar in pagina de wiki a ratline, padre Draganovic are dedicat un capitol intreg, The San Girolamo ratline.

Desi unele scrisori sint scanate la rezolutie mica, altele sint scrise de mina si destul de necitet, iar cronologia lor nu e respectata – le-am lasat in ordinea in care le-am descarcat, totusi lectura lor e fascinanta.

Pun si niste link-uri edificatoare despre numele de care v-am zis.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Z%C4%83p%C3%A2r%C8%9Ban

http://en.wikipedia.org/wiki/Krunoslav_Draganovi%C4%87

http://en.wikipedia.org/wiki/Ratlines_(history)#The_San_Girolamo_ratline

http://en.wikipedia.org/wiki/Juan_Per%C3%B3n#Domestic_policy_and_first_term_.281946.E2.80.931952.29

L.E. Am gasit o descriere a accidentului preotului Zapartan, insa unde e discreditata ideea ca ar fi fost mina Securitatii:

“Moartea preotului Vasile Zãpârtanpagina 59 L.V.: – Revenind la preotul Vasile Zãpârtan, generalul Ion Mihai Pacepa, afirmã, într’o cartescrisã de el, “Cã preotul Vasile Zãpârtan a fost asasinat de Securitate, prin montarea unui accident decirculatie”… Este adevãratã aceastã versiune ? În fond cum a murit preotul Zãpârtan ?M.D.: – Nu am descoperit cum l-ar fi putut asasina Securitatea pe preotul Zãpârtan. El a murit, mai multdecât probabil, în urma unui atac de cord pe când conducea masina, pe autostrada Nürnberg-München.Era pe data de 5 August 1976. Preotul Zãpârtan se afla în masinã cu un legionar, Dumitru Leonties, dinMünchen si cu douã românce care ceruserã azil politic in centrul de triere de la Zirndorf, de lângãNürnberg. Dela Zirndorf, preotul Zâpârtan, Dumitru Leonties si cele douã românce, s’au dus, cu masinacondusã de preotul Zãpârtan, spre München. Pe autostrada Nürnberg-München au oprit la un motel, auluat o masã si au plecat mai departe, cu masina (marca Audi 80) preotului Zãpârtan. Mergând cu vitezãmare, au intrat la un moment dat într’un copac, care era singurul pe marginea autostrãzii, cât se vedea cuochii !… Mã întreb, cum ar fi reusit Securitatea sã-l facã pe preotul Zãpârtan sã intre în singurul copac depe marginea autostrãzii, singurul existent pe o razã de câtiva kilometri ? Ar fi fost oricum extrem de greusã fie planificatã o astfel de crimã, în aceste circumstante. Dar exclus nu este, dacã în fiecare motel de petraseul Nürnberg-München ar fi fost plasat un agent al Securitãtii. La urma urmelor Securitatea a fost sieste în stare de orice. Împreunã cu preotul Vasile Zãpârtan a murit si camaradul Dumitru Leonties, iar celedouã românce au fost grav rãnite. Deci cade si ipoteza cã cele douã femei din România ar fi montataccidentul, cãci erau sã moarã si ele. Au stat în final o perioadã bunã în spital.L.V.: – Ce s’a întâmplat ulterior cu cele douã femei, venite din România, aflate în masina preotuluiZãpârtan ? Unde se aflã ele acum, cu ce se ocupã ?M.D.: – Nu am date despre ele, nu stiu unde se aflã, nu stiu cu ce s’au ocupat în continuare”. Paragraful e luat de pe pagina: http://www.scribd.com/doc/39381030/8/VIII-EXILUL-CONTINUA-1954-1989

Despre celelalte figuri centrale din scrisori, Mille Lefter si Ilie Garneata nu pun link-uri fiindca nu fac propaganda, numele lor puse pe google duc la site-uri cu sigla Garzii de Fier. Nu sint de acord cu ele, nu pun link.

Ok, am vorbit destul, e cazul sa va arat si scrisorile.

Care sint prea mici in galerie, dati right click (din lista, nu din galerie) si deschideti intr-o alta pagina, unde se mai pot mari putin.

This entry was posted in spovedaniile unui sfint. Bookmark the permalink.

2 Responses to Scrisori legionare

  1. blo says:

    wow! foarte foarte interesante scrisorile!

  2. GG says:

    eu am gasit si posed niste scrisori ale lui Mille Lefter catre sotia sa, Veturia, din perioada ’36-’39 :) sunt minunate!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>