Am frecat menta in Albania

Ieri a fost innorat, spre deosebire de azi, cind e ceata. Am profitat de ocazie ca sa mai adaugam niste stampile in pasapoarte iesind din Croatia, traversind Muntenegru si facind o incursiune de 8 ore in Albania. Am (re)vazut Shkoder – oras care s-a modernizat destul de surprinzator de la prima vizita, in 2008, cind penele de curent erau zilnice, gunoiul zacea in maldare pe trotuare si strazile erau pline de Mercedesuri 220 Cobra. Si acum e plin de Mercedesuri, doar ca-s mai noi. Ca un fapt divers: atitea masini cu numar de Illinois si New York n-am vazut niciunde in Europa! Cred ca 14-15 mi-au iesit in cale in citeva ore.

Shkoder are si el acum un fel de Lipscani, o zona pietonala in centrul istoric, unde cladirile au fost reconditionate si unde abunda terasele, buticurile si reclamele. Si cersetorii…

Inedit pentru noi a fost ca am reusit de data asta sa gasim drumul spre cetatea Rozafa, care domina localitatea de pe virful unui deal. Fantastic loc! De o frumusete aparte, diferita de cetatea Dubrovnik, am petrecut 4 ore cu Ramo acolo intr-o singuratate deplina. Cetatea e imensa, probabil are 1 kilometru de la un colt la altul si este de departe cea mai impresionanta ruina pe care am vizitat-o. Vederea panoramica de pe zidurile ei iti taie rasuflarea, e de apreciat (sau de condamnat, depinde de punctul de vedere) faptul ca te poti plimba liber, fara parapeti, pe ziduri, la 20, 50 si poate chiar in unele locuri 100m inaltime. In afara de batrinul de la intrare, care ne-a luat 2 euro de caciula, de un alt om care a aparut ca din senin de vreo 2 ori facind un rond al cetatii chemind un catel, si citiva vizitatori care au plecat imediat dupa ce am venit noi, ore intregi cetatea a fost doar a noastra. Magnific!!! Am mai vazut cetati, am mai vazut locuri cu panorama impresionanta, dar asta e sigur in Top 3.

De ce am pus titlul asta? Hm, fiindca in timp ce ingenuncheasem ca sa fac o poza a lacului Shkoder vazut printr-o fereastra a cetatii m-a izbit un puternic miros de menta. Eram asezat pe un petic de pamint unde printre firele de iarba apareau si niste plante de izma. Crude, de un verde deschis, inca neajunse la maturitate, dar deja puternic mirositoare. Normal ca taranul din mine a scos Olympusul XA, ala de buzunar din tasca de la curea, l-am plasat in rucsacul lui Ramo si am umplut tasca cu menta proaspata. Vreo doi pumni.

Si ca sa va fac sa va ploua in gura, acum beau un suc de soc facut din flori culese linga Deta, cu apa de izvor croata, cu lamii grecesti si cu menta albaneza, culeasa dintre zidurile cetatii albaneze Rozafa. Si dupa ce scriu articolul asta, fiindca inca e ceata, pina mi se face foame ma duc sa mai frec putin menta pe terasa urmarind barcutele din port.

 

This entry was posted in Ieftin ca mersul pe jos. Bookmark the permalink.

5 Responses to Am frecat menta in Albania

  1. Arhi says:

    imi place rau de tot de voi ca mergeti asa de nebuni si vedeti totul. poate odata…

  2. mircea says:

    Daca tot esti in Timisoara ar trebui sa profiti: Budva (MNE) sau chiar Dubrovnik (HR) sint mai aproape decit Mamaia…

  3. dojo says:

    Cetin, ia sotia si copiii la plimbare, ca ai pe unde. Mai ales ca nici tu nu esti legat de ‘glie’ cu un job clasic. Vorba lui Mircea, daca esti prin TM ai pe unde pleca (is 10-12 ore de condus doar). Daca esti prin Bucuresti, sunt zboruri hat bine :)

  4. Arhi says:

    will try. cu copkiii, e mai greu:)

  5. Ce fain! Si noi am fost acolo, in iunie , anul acesta si ne-a placut mult de tot. Mai ales ultile tale fraze , cu combinatia din sucul de soc:)
    Te salut, tot din Banat! Poate ne intalnim pe la vreo intalnire a blogosferei de travel din Timisoara si imi divulgi reteta sucului:))

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>